Scrisoare deschisă adresată tuturor grupurilor parlamentare pentru un consens politic de modernizare a sistemului sanitar din România

0
1197

În atenția domnului președinte al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Suciu Vasile – Daniel

În atenția doamnei președinte al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Raluca Turcan

În atenția domnului președinte al Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, Nasui Claudiu-Iulius-Gavril

În atenția domnului președinte al Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor in România, Korodi Attila

În atenția domnului președinte al Grupului parlamentar ALDE, Vosganian Varujan

În atenția domnului președinte al Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, Tomac Eugen

În atenția domnului președinte al Grupului parlamentar al Minorităților Naționale, Pambuccian Varujan

În atenția domnului Ponta Victor-Viorel, reprezentant în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare


Domnule/doamnă președinte,

Sistemul sanitar din România reprezintă de mulți ani, cel putin declarativ, o prioritate pentru România în orice program politic prezentat de partidele din România.

Dacă, declarativ, toate partidele politice – de stânga, de dreapta sau centru – au ca preocupare sănătatea românilor, mijloacele și modalitățile prin care ar trebui ca noi, personalul din sănătate, să simțim efectele acestei preocupări nu au fost întotdeauna cele mai bine alese.

După cum știți, sănătatea din România a fost zguduită în această perioadă de efectele unor modificări ale legislației în materie salarială și nu numai. Modificările, chiar dacă au fost realizate – sperăm noi – cu intenția de a oferi acestui sistem esențial  al societății românești – cel de sănătate, un fundament sănătos, nu au reușit deloc acest lucru.

Pentru personalul din sistemul sanitar, anul 2018 a adus printre altele și schimbarea radicală a regimului alocației individuale de hrană, tichetele de masă fiind înlocuite după aproape 20 de ani de așa-numita indemnizație de hrană, conform legii salarizării unitare. După 11 luni în care am experimentat noul regim, concluzia nu poate fi decât una singură: se impune revenirea de urgență la sistemul tichetelor de masă, pe care angajații din sistemul public de sănătate îl cunosc foarte bine și îl apreciază.

  1. Spre deosebire de tichetele de masă, pentru care se plătea doar impozitul pe venit (10%), indemnizația de hrană este supusă impozitării complete (41,5%), ceea ce reprezintă o scădere semnificativă a veniturilor personalului din sistemul sanitar. Așa cum am mai spus-o, ne simțim trădați de actualul guvern, care în octombrie anul trecut promitea că indemnizația de hrană va fi impozitată doar cu 10%, pentru ca în a doua jumătate a acestui an să fie reținute din urmă și contribuțiile sociale pe primele 6 luni ale anului aferente indemnizației de hrană. Cerem așadar acordarea indemnizației de hrană sub formă de tichete de masă, în paralel cu eliminarea ei din plafonul de 30% impus sporurilor (art. 25 al Legii-cadru nr. 153/2017).
  1. În raport cu tichetele de masă, indemnizația de hrană (impozitată integral) reprezintă nu numai o scădere a veniturilor angajaților din sistemul sanitar, ci și, mai ales, scăderea puterii lor de cumpărare pentru alimente și chiar îndepărtarea de la însuși scopul pentru care se acordă alocația individuală de hrană. Rațiunea de a fi a tichetelor de masă, care nu pot fi folosite decât pentru achiziționarea de alimente, a fost dintotdeauna aceea de a asigura servirea unei mese, pe cât posibil calde, în timpul orelor de program. Scopul pentru care au fost acordate în toți acești ani a fost tocmai acela de a menține sau a îmbunătăți starea de sănătate a angajaților, calitatea vieții lor la locul de muncă și implicit productivitatea muncii lor. Acest obiectiv de politică socială pare să fi fost uitat complet de guvernul social-democrat actual când a decis să elimine un tip de alocație individuală de hrană dedicată exclusiv achiziționării de alimente (tichete), și care și-a dovedit utilitatea în ultimii 20 de ani, pentru a-l înlocui cu o „majorare” salarială care nu este „țintită” pe hrană, putând fi folosită pentru orice tip de cheltuială, și care reprezintă de fapt o reducere de venit pentru personalul din sistemul sanitar. Cerem așadar revenirea la sistemul anterior și acordarea indemnizației de hrană sub forma tichetelor de masă.
  1. Este de menționat faptul că același guvern care a propus înlocuirea tichetele de masă din sistemul sanitar (și sectorul public în general) declara public susținerea sistemului voucherelor de vacanță și decide să prelungească acordarea acestora în sectorul public pentru încă doi ani. Este o măsură pe care o salutăm de altfel ca pe un exemplu de politică publică inteligentă și eficientă de stimulare a unui sector de activitate și de ameliorare a sănătății fizice și psihice a salariaților. Care sunt motivele din spatele acestei decizii? E foarte simplu.
  2. Voucherele de vacanță garantează că beneficiarii vor utiliza sumele aferente exclusiv pentru concedii de odihnă, pentru a se relaxa și a-și reface forța de muncă. Indemnizația în bani nu poate garanta așa ceva, putând fi folosită pentru orice tip de cheltuială.
  3. Voucherele de vacanță garantează și că sumele respective vor fi injectate direct și integral în turismul românesc (nu pot fi folosite la plata ratelor sau în afara României), cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului și a sectoarelor conexe, a creării de locuri de muncă, a stimulării economiei și deci a generării de venituri bugetare suplimentare. Indemnizația în bani nu poate garanta această direcționare exclusivă a fondurilor.
  4. În fine, voucherele de vacanță sunt folosite într-un circuit complet fiscalizat, care mai și scoate la lumină o parte importantă din economia gri vehiculată în turism (a crescut semnificativ numărul cererilor de autorizare a spațiilor de cazare raportat la anul trecut). Indemnizația în bani nu poate garanta că aceste sume vor rămâne integral în economia formală.

Dacă guvernul a avut toate motivele să prelungească acordarea voucherelor de vacanță în tot sistemul bugetar, de ce nu aplică același raționament și în privința tichetelor de masă, dat fiind că este fundamental același sistem, cu aceleași beneficii?

  1. Tichetele de masă nu pot fi folosite decât pentru achiziția de produse alimentare, servind astfel pe deplin scopul pentru care sunt acordate, în timp ce indemnizațiile de hrană în bani pot fi folosite pentru orice tip de cheltuială.
  2. Spre deosebire de indemnizațiile de hrană, tichetele de masă nu pot fi economisite sau folosite în afara teritoriului național, valoarea lor fiind injectată direct și integral în economia locală, ceea ce generează consum, activitate economică, locuri de muncă și deci venituri bugetare suplimentare. Performanța lor economică a fost de altfel reliefată și de un studiu recent al Academiei Române.
  3. Tichetele de masă sunt utilizate într-un circuit 100% fiscalizat, care garantează colectarea de taxe și impozite la bugetul public. Indemnizațiile de hrană în bani nu comportă această garanție împotriva economiei subterane.

Așadar, de ce nu alege guvernul să investească în sănătatea oamenilor printr-un sistem complet fiscalizat, dedicat exclusiv achiziționării de alimente și remarcat de Academia Română pentru eficiența sa în generarea de consum, locuri de muncă și venituri bugetare?


Semnatari :

Uniunea Sindicală SANITAS București  prin Viorel Hușanu – Președinte

Sindicatul SANITAS Covasna prin Neagovici Vasile Cătălin – Președinte

Sindicatul SANITAS Vrancea prin Claudiu Grosu – Președinte

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *